Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
*Dar tu lasi de la tine,sperand la un mai bine...
Ce poate fii mai concret de atat!?oare ce va inspira cand asculta-ti imnul tarii?cumva il interpretati doar ca fiind o poezie- inspirata din evenimentele din trecut,deci ca atare nu e valabila si in zilele noastre!?in primul rand,el va fii intodeauna pentru timpul prezent!va fii valabil pana atunci cand Romania va deveni RRomania sau atunci cand UDMR-ul va pune presedinte ungur!ca multi nu ne desteptam!Ca multi dintre noi accepta lucrurile asa cum sunt dand din umeri zicand:ce pot sa fac?toti gandim individual,am pierdut demult latura noastra romaneasca altruista,asa cum dealtfel s-a format aceasta tara si cum dealtfel se va destrama in urma acestei schimbari de poli.
asa ca va reamintesc:
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
*Dar noi ne afundam,ne ingropam spunandu-ne rugaciuni de mai bine!cu toate ca in fiecare zi suntem serviti cu nedreptate de cei care ne reprezinta:Guvernul!
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
*ASA TREBUI ROMANII IMPREUNA SA FIE!nu carpe zdrenturoase cu care se sterg toti!ce vorbesti ma...era un blog cu glume...dar stiti si voi prea bine:DIN DRAMA NU SCOTI UMOR!
in final va las niste strofe,nu cititi fara sa ganditi,luati aminte fiecare vers bine si candva sa va treziti:
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.
Pre voi vă nimiciră a pizmei RAUTATE
Şi OARBA NEUNIRE la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face VANZATORI!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim SCLAVI iarăşi în vechiul nost' pământ!
Şi OARBA NEUNIRE la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericol s-ar face VANZATORI!
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!
Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim SCLAVI iarăşi în vechiul nost' pământ!
acum eu subliniez o singura strofa care o dedic tuturor romanilor care nu stiu cu adevarat ce inseamna sa fii ROMAN:
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!
Va spun sincer,imi pare rau ca am pus subiectul asta...multi romani n-or sa inteleaga!ce vorbesti ma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu